Monotonie

Sunt unele lucruri pe care nu le inteleg, e impotriva firii ca ele sa imi fie intelese. Asta e legea naturii; sunt fenomene, si nu trebuiesc neaparat intelese pentru a avea loc, asa cum, nici trecerea timpului nu poate fi intr-adevar deslusita. Nu a existat niciodata cineva care sa priceapa cu adevarat masura timpului si legea dupa care el isi desfasoara activitatea. Cert este insa, ca el trece si nu poate fi intors prin nici un mijloc, oricat de mari ar fi regretele trecerii lui. Prin faptul ca timpul se desfasoara, noi devenim unici. In nici un moment al vietii noastre, nu suntem identici cu ce am fost in altul, oricat ne dorim lucrul acesta cateodata. Desi sunt momente regretate, prezentul ne aduce la cunostina faptul ca suntem niste persoane care au evoluat emotional, spiritual, mental; suntem niste persoane care se maturizeaza cu fiecare intamplare din viata noastra. Suntem niste fiinte constiente, unice si putem sta in loc doar pentru cateva momente, momentele in care imbratisam amintirea, insa nici atunci nu oprim activitatea timpul, el totusi trece, desi tu traiesti in trecut acele clipe. Poti privi cu regret sau fara, poti privi cu tristete sau mandrie. Incearca insa sa iti organizezi viata in asa fel incat timpul trecut sa fie o amintire frumoasa, dar nu unica. Ai grija de tine insuti in asa fel incat, pe zi ce trece sa fii incarcat cu amintiri din ce in ce mai frumoase.

Eu percep timpul ca pe un miracol, ma uimeste prin integritatea lui. Este perfect! Te poti lupta cu orice in lumea asta numai cu timpul nu. Pe el nu il poti invinge, nu il poti cuceri. El este singurul care nu iti iarta greselile, dar te invata sa nu le mai repeti.
Am cautat explicatii, am cautat o modalitate prin care sa reusesc sa nu ma mai lupt cu el, nu am gasit-o. Am abandonat pentru prima oara o lupta. De ce? Pentru faptul ca am inteles ca nu trebuie sa ii declar razboi, ci sa ma alatur lui. Trebuie sa imi traiesc viata si sa iubesc ceea ce ma inconjoara. Trebuie sa ma iubesc pe mine ca pion pe tabla vietii si sa am un calcul bine stabilit al modului de a gandi si de a actiona. Trbuie sa ma aliez cu el, si cu mine insami. Trebuie sa accept ca nimic alltceva in afara de timp nu este perfect, nimic.
Imi place sa am defecte, le iubesc chiar pe unele! Ele te fac special din monoton, si iti dau avantul de care ai nevoie pentru a porni pe drumul perfectionarii, pe care oricum nu o vei atinge niciodata. Insa iti creezi un scop pentru care lupti, ii dai sens timpului. Dai un sens actiunilor tale, sau mai bine zis dai sens vietii tale. Iti creezi la un moment dat un ideal, incerci sa il atingi, sa te contopesti, devenind totuna cu el si ajungi sa fii un mic erou, salvand timpul care altfel nu ar fi avut nici o noima.
Acum iti voi da un singur sfat... Traieste!!! Traieste fara regrete!
Regreta doar faptul ca nu vei putea atinge niciodata perfectiunea timpului, dar lupta pentru a fi cat mai aproape de ea.